Poziție: De ce să nu îi acuzăm pe tinerii care nu au votat

12Dec

Poziție: De ce să nu îi acuzăm pe tinerii care nu au votat

BUCUREȘTI, 12.12.2016 – Alegerile parlamentare s-au încheiat, românii exprimându-și opinia electorală prin vot. Dintre aceștia, rata cea mai mică de participare pe categorii de vârstă a fost în rândul tinerilor, în special cei între 18 și 24 de ani (elevii și studenții). În același timp, în spațiul online au apărut foarte multe atacuri și acuze la adresa participării reduse a tinerilor, care îi demonizează pe aceștia și le pun pe umeri responsabilitatea rezultatelor electorale. Totuși, noi considerăm că această atitudine este greșită. Iată de ce:

Pentru a vota, tinerii trebuie să înțeleagă de ce este important să facă asta. Și pentru a înțelege, cineva trebuie să le explice și să vorbească pe limba lor. O atitudine agresivă de pe o poziție de aparentă superioritate nu va produce niciodată rezultate. Iar amenințările cu atât mai puțin.
Educația civică în România în rândul tinerilor nu este momentan o prioritate. Dacă educația civică se face în ciclul primar și gimnazial, iar apoi este tratată superficial, cum ne putem aștepta ca tinerii să fie interesați și să înțeleagă sistemul democratic al țării?
O mare parte dintre tineri nu citește media tradițională. Probabil că mulți nici nu sunt interesați să citească știrile (cel puțin nu cele politice). Astfel, informația politică ajunge mai greu, iar în timp interesul pentru politică se reduce dramatic, creându-se impresia că deciziile politice de fapt nu îi afectează.
Atitudinea agresivă nu face altceva decât să polarizeze. A-i picta pe tineri drept vinovații unui rezultat sau altul al votului și acuzele asociate nu vor încuraja în niciun caz tinerii să meargă la vot data viitoare. Dimpotrivă, se vor simți și mai neînțeleși și neascultați, ducând în timp la o îndepărtare și mai profundă.

Cu toate acestea, România trebuie să își asume eforturi consistente pentru a încuraja tinerii să participe la jocul democratic, pentru a ne asigura că toate segmentele de vârstă ale țării sunt reprezentate corespunzător. În acest sens, considerăm necesare:

Introducerea unui program de educație civică pentru elevii de clasa a XII-a și echivalent, adică momentul în care majoritatea tinerilor ating vârsta de 18 ani și primesc dreptul de vot. Programul ar combina elemente de educație formală (materie școlară obligatorie) cu cele de educație non-formală (în colaborare cu ONG-uri) și s-ar concentra pe cunoștințe legate de modul în care funcționează statul, elemente introductive despre Constituție, educație despre democrație.
Punerea în aplicare a Planului de Acțiune al Strategiei Naționale de Tineret, ce prevede înființarea și dezvoltarea de centre de tineret în întreaga țară. În aceste centre de tineret se poate ajunge la categorii de tineri ce nu pot fi accesate cu ușurință, prin outreach.
Sprijinirea programelor inovatoare non-formale de educație civică, un exemplu în acest sens fiind Fondul pentru Inovare Civică al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
Identificarea unei soluții pentru a le permite cetățenilor să își exprime votul și în alte localități decât cele de domiciliu. Tinerii sunt astăzi foarte mobili, iar regulile actuale nu fac decât să îngrădească și mai mult participarea la vot. În același timp, trebuie găsit un echilibru pentru a nu încuraja frauda electorală.
Acordarea unei importanțe sporite mediului rural, unde informația ajunge uneori mai greu.
Asumarea tinerilor ca prioritate a României, inclusiv faptic, nu doar în declarații. Acest lucru trebuie să se reflecte și în finanțarea acordată programelor de tineret și bugetul general al educației, care trebuie să se apropie de 6% din PIB.